Ce funcționează și ce nu atunci când învățăm?
Educația se concentrează în general pe ceea ce studiezi, cum ar fi algebra, elementele tabelului periodic sau conjugarea verbelor. Dar să înveți cum să studiezi poate fi la fel de important, cu beneficii pe tot parcursul vieții. Modul în care o faci, te poate ajuta să înveți mai repede și mai eficient cunoștințe și îți permit să păstrezi informațiile timp îndelungat.
S-au dezvoltat, cercetat și evaluat timp de aproape de 100 de ani, numeroase tehnici: de la recitirea textului, la rezumat și până la autotestare. Unele dintre acestea îmbunătățesc semnificativ rezultatele celor care studiază, în timp ce altele sunt consumatoare de timp și ineficiente.
Profesorilor din prezent nu li se spune ce tehnici de învățare sunt acceptate prin dovezi experimentale, iar studenții sau elevii nu sunt învățați cum să le folosească pe cele care chiar funcționează. De fapt, cele două instrumente de studiu pe care se bazează cel mai mult cei care învață nu sunt eficiente.
S-au analizat de către o echipă de experți, peste 700 de articole științifice despre 10 tehnici de învățare utilizate în mod obișnuit. Aceștia s-au concentrat pe strategii care par a fi ușor de utilizat și în general eficiente. De asemenea, s-au uitat mai atent la câteva metode care sunt foarte populare printre cursanți. Pentru a fi recomandate metodele de învățare, echipa a creat o serie de condiții: trebuie să ajute cursanții de diverse vârste, abilități și niveluri de cunoștințe anterioare ,trebuie să fi fost testate într-o clasă sau în altă situație din lumea reală, cursanții ar trebui să poată folosi metoda pentru a stăpâni o varietatede subiecte. Folosind aceste criterii, am identificat două recomandări; aceste metode au produs rezultate durabile și au fost relevante în mai multe situații iar câteva metode populare, nu sunt recomandate deoarece sunt utile doar în circumstanţe limitate sau deoarece nu există suficiente dovezi care susțin o utilitate.
Ce funcționează?
- Autotestarea
- Cum funcționează?
Spre deosebire de un test care evaluează cunoștințe, se fac teste practice de către cursanți pe cont propriu, în afara clasei. Metodele pot include utilizarea de carduri (fizice sau digitale) pentru a testa ce s-a învățat sau răspunzând la întrebările de la sfârşitul unui capitol de manual. Cu toate că majoritatea cursanților preferă să susțină cât mai puține teste pe cât posibil, sute de experimente arată că auto-testarea îmbunătățește învățarea și reținerea informațiilor.
- Pentru cine funcționează?
Pentru oricine de la preșcolari la studenți de la medicină, inclusiv utilă pentru adulți. Poate fi folosit pentru tot felul de informații faptice, inclusiv învățarea cuvintelor în limbi străine, realizarea de liste de ortografie, etc. Chiar îmbunătățește reținerea informațiilor în cazul persoanelor care suferă de boala Alzheimer. Testele scurte și frecvente sunt cele mai eficiente, mai ales când cei care primesc feedback cu privire la răspunsurile corecte.Efectele benefice pot dura de la luni până la ani.
- Cum folosești această metodă?
Cursanții se pot autotesta cu cartonașe/post-it tipărite sau digitale sau folosind sistemul Cornell: în timpul luării notițelor la clasă, faceți o coloană pe o margine a paginii unde introduceți termeni sau întrebări cheie. Vă puteți testa mai târziu acoperind notițele.
2. Distribuirea învățării în timp
- Cum funcționează?
Cursanții își programează o cantitate prea mare de informații într-o perioadă prea scurtă de timp. Într-un experiment ce viza trei grupuri, s-a încercat memorarea unor cuvinte din limba spaniolă. Primul grup a repetat ce a învățat în aceeași zi, al doilea grup a repetat la o zi distanță iar al treilea grup a repetat la 30 de zile distanță. Cei din al treilea grup, și-au amintit cuvintele cel mai bine. În plus, într-o analiză a 254 de studii care au implicat peste 14.000 de participanți, cursanții și-au amintit mai multe după studiul distanțat (cu scor 47 la sută în general) decât după studiu într-o perioadă mai scurtă de timp.
- Pentru cine funcționează?
De la copiii cu vârsta de trei ani, până la studenți sau adulți. Distribuirea învățării este eficientă pentru învățarea vocabularului străin, definiții de cuvinte și chiar abilități precum matematică, muzică și chirurgie.
- Cum folosești această metodă?
Intervalele mai lungi de timp sunt în general mai eficiente. Într-un studiu, pauza de 30 de zile a îmbunătățit performanța mai mult decât pauza de o singură zi. Deși nu pare, tu de fapt păstrezi informații chiar și în timpul acestor intervale lungi și reînveți rapid ceea pare că ai uitat. Pauzele mari între perioadele de studiu sunt ideale pentru a reţine conceptele fundamentale care formează baza pentru cunoștințe avansate.
Ce nu funcționează?
- Evidențierea textului
Cursanții folosesc frecvent această metodă indiferent dacă subliniază, evidențiază sau notează. Este simplu și rapid, dar nu ajută la îmbunătățirea performanței. În studiile controlate, evidențierea textului nu a ajutat stagiarii de bază ai Forțelor Aeriene ale SUA, copii sau studenți. Sublinierea a fost ineficientă, indiferent de lungimea textului și a subiectului, indiferent dacă au fost discipline reale sau umane. De fapt, chiar poate afecta performanța unor sarcini de nivel superior. Un studiu asupra specialiştilor în educaţie a constatat că sublinierea le-a redus capacitatea de a trage concluzii dintr-un manual de istorie. Este posibil ca sublinierea să atragă atenția asupra elementelor individuale, mai degrabă decât asupra conexiunilor dintre cuvinte.
2. Citirea și recitirea informațiilor
Într-un sondaj al studenților de la o universitate de elită, 84 procente au spus că recitesc manuale sau note în timpul studiului. Cu toate acestea, dovezile sunt incerte cum că recitirea întărește înțelegerea, și dacă efectele sale depind de nivelul de cunoștințe sau de domeniul /disciplina studiată. Nicio cercetare experimentală nu a evaluat-o folosind materiale de la cursuri reale — ironic, având în vedere că această strategie este cel mai frecvent raportată de cursanți.
De ce cursanții nu folosesc mai eficient tehnici de studiu? Poate pentru că inclusiv profesorii înșiși nu sunt familiarizați cu ele. 🙂
Acest articol este inspirat din “The Science of Better Learning: What Works and What Doesn’t” de John Dunlosky, Katherine A. Rawson, Elizabeth J. Marsh, Mitchell J. Nathan și Daniel T. Willingham.
Comentarii recente