În trecut, aveam dificultăți în a înțelege noi concepte, așa că am început o lungă analiză în lumea internetului. După vizionarea a peste trei sute de videoclipuri pe YouTube, ascultarea a peste douăzeci de podcasturi și citirea a peste sute de articole, am reușit să implementez strategiile din aceste surse în propriul meu proces de învățare. Pe măsură ce descopeream mai mult, am început să observ și să testez diferite metode și să mă folosesc de cele mai eficiente. Iată cele cinci descoperiri principale care m-au ajutat cel mai mult:
1.Începe cu “de ce” și continuă cu un plan.
“Dă-mi șase ore să tai un copac și voi petrece primele patru ascuțind securea” – Abraham Lincoln.
Înainte de a te gândi să aprofundezi cunoștințe sau să înveți o abilitate, trebuie să înțelegi de ce îți dorești acest lucru. Fie că este vorba despre o nevoie profesională sau despre propria ta voință, motivul pentru care vei începe acest proces, te va asigura că nu vei renunța devreme și astfel îți vei menține atenția constant de-a lungul procesului.
Pentru a fi sigur că nu îți pierzi timpul, stabilește un plan pentru învățarea ta. Este crucial să ai o structură și o direcție clară când începi să înveți ceva nou. Acest plan ar trebui să includă:
- Tehnicile de învățare pe care le vei folosi, cum ar fi citirea, scrierea, practica activă, discuțiile, utilizarea flashcard-urilor, etc.
- Subiectul sau domeniul pe care îți vei concentra eforturile de învățare. Alege un subiect sau o temă anume care să fie specifică în timpul sesiunilor de învățare.
- Timpul alocat pentru învățare în fiecare zi. Este important să îți rezervi o anumită perioadă de timp dedicată exclusiv învățării.
Planul de învățare trebuie să fie flexibil pentru a permite ajustări în funcție de progresul tău și de modul în care răspunzi la diferitele metode de învățare. Motivația poate fluctua de-a lungul timpului, în special când încerci să înțelegi un subiect dificil sau nou. În aceste momente, disciplina de a urma planul stabilit este cea care îți va permite să continui să înveți. În acest sens, disciplina este văzută ca o trăsătură mai importantă și de durată decât motivația, care poate fi influențată de o varietate de factori externi și interni.
2. Hârtie și creion în loc de pix și ecrane
În era digitală, majoritatea dintre noi tindem să ne notăm ideile, sarcinile și cunoștințele pe dispozitivele noastre electronice. Cu toate acestea, când vine vorba de învățare și reținere, metoda tradițională de a folosi hârtia și creionul poate fi surprinzător de eficientă.
Când utilizăm un computer sau un dispozitiv mobil pentru a lua notițe, de multe ori procesul se transformă într-o simplă transcriere a informațiilor, ceea ce nu ajută la formarea de conexiuni cognitive. Practic, devine o activitate pasivă de copiere a datelor, mai degrabă decât una de învățare activă.
Pe de altă parte, atunci când scriem cu un creion pe hârtie, introducem un element de intenționalitate în procesul de învățare. Scrierea manuală este un proces mai lent, care necesită un efort mental mai mare. Acest lucru ne ajută să ne concentrăm mai mult pe ceea ce scriem, să procesăm informația la un nivel mai profund și să reținem mai bine cunoștințele.
Mai mult, scrierea cu creionul are un alt avantaj față de pix: greșelile pot fi șterse. Acest lucru poate părea neimportant, dar are un impact psihologic semnificativ. Când facem o greșeală cu un pix, aceasta rămâne vizibilă, fie printr-un tăiat, fie printr-o ștergere evidențiată. Aceste urme ale greșelilor noastre pot deveni sursă de stres și pot inhiba dorința de a încerca și a greși în viitor.
În schimb, cu un creion, o greșeală poate fi ștearsă complet, lăsând hârtia curată și gata pentru noi încercări. Aceasta creează un mediu de învățare pozitiv, unde greșelile sunt văzute ca parte a procesului de învățare, nu ca eșecuri.
Așadar, chiar dacă trăim în era digitală, nu uitați să vă încurajați învățarea tradițională cu hârtie și creion. S-ar putea să descoperiți că această metodă veche îmbunătățește reținerea și înțelegerea – și chiar vă poate face să vă bucurați mai mult de procesul de învățare în sine.
3. Oprește notificările
Știu, știu, nu vrei să o faci. Adică, trebuie să fii mereu disponibil, nu? În caz de urgență?
A fi conectat la lumea digitală este aproape inevitabil în societatea noastră. Totuși, acest lucru nu înseamnă că trebuie să fim disponibili 24/7. În contextul învățării, una dintre cele mai mari distrageri poate fi, de fapt, obiceiul nostru de a verifica constant notificările primite pe telefon. Este un lucru bine știut că majoritatea dintre noi verificăm email-urile sau rețelele de socializare mult mai des decât ar fi necesar. S-ar putea să crezi că ești mereu în alertă pentru o situație de urgență sau pentru un mesaj important. Cu toate acestea, acest comportament poate deveni rapid contraproductiv, în special atunci când încercăm să ne concentrăm pe învățare.
Verificarea constantă a notificărilor ne poate distrage atenția, generând “comutări de context” care ne fac mai greu să ne întoarcem la sarcina de învățare și să ne menținem concentrarea. În timp ce înveți ceva nou, aceste distrageri pot deteriora conexiunile neuronale pe care le formezi în timpul procesului de învățare, ceea ce îți face mai dificilă dobândirea de noi abilități sau cunoștințe.
Pentru a preveni acest lucru, încearcă să îți programezi sesiunile de verificare a notificărilor. Stabilește momente specifice din zi când îți verifici notificările, și respectă aceste momente. De asemenea, este bine să limitezi accesul la rețelele de socializare pe alte dispozitive, în afara laptopului. Acest lucru poate include ștergerea aplicațiilor de pe telefonul mobil și dezactivarea oricăror notificări push care te pot tenta să te uiți la telefon în afara acestor perioade programate.
Această strategie te poate ajuta să îți echilibrezi mai bine timpul și să îți minimizezi distragerile, permițându-ți să te concentrezi mai mult pe învățare. În loc să te simți întrerupt și distras, vei putea să îți canalizezi toată atenția și energia către sarcina de învățare curentă.
4.Stând pe loc nu vei realiza nimic – sau cum să înveți activ
învățarea nu se întâmplă pasiv, ci necesită efort activ și implicare directă. Cu alte cuvinte, dacă vrei să înveți cu adevărat un subiect, trebuie să te implici într-un mod profund și să “sapi” în materie – să citești, să scrii, să discuți despre aceasta, să faci exerciții practice, proiecte și așa mai departe. Nu este suficient doar să asculți sau să citești pasiv despre un subiect, ci trebuie să folosești “uneltele” și resursele de învățare – și să te apuci de lucru activ în acest proces.
Când îți faci notițe despre ceea ce înveți, rescrie în propriile tale cuvinte. Cu orice lucru pe care îl înveți, “citește, scrie și vorbește despre asta”, așa cum a spus Robert Breedlove în podcastul lui Lex Fridman. Participarea la aceste trei activități va consolida procesul de învățare.
Respectă principiul Pareto. 20% din inputurile corecte reprezintă 80% din învățarea ta. Recitirea nu te va ajuta. Interacțiunea reală cu textele sau mesajele îți va oferi o înțelegere adâncă pe care o poți folosi pe termen lung. Principiul Pareto, cunoscut și sub numele de regula 80/20, este o teorie care afirmă că aproximativ 80% din efecte sunt datorate aproximativ a 20% din cauze. În contextul învățării, acest principiu sugerează că 80% din progresul tău în învățare vine de la 20% din efortul tău adică se referă la acele metode de învățare sau strategii care sunt cu adevărat eficiente pentru tine. De exemplu, aceasta ar putea însemna să îți concentrezi timpul și efortul pe anumite activități de învățare care îți aduc cele mai mari beneficii, cum ar fi practica activă sau explicarea conceptelor altor persoane, în loc să te bazezi pe recitire sau pe alte metode de învățare mai pasive care ar putea să nu fie la fel de eficiente. Ciitirea repetată a informațiilor, este adesea mai puțin eficientă în promovarea învățării pe termen lung decât alte strategii mai active. De exemplu, s-a demonstrat că tehnici precum interogarea sau repetarea distribuită (studierea informațiilor de-a lungul unui interval de timp mai lung) sunt adesea mult mai eficiente.
Prin “interacțiunea reală cu textele sau mesajele”, se subliniază importanța implicării active în procesul de învățare. Aceasta poate implica lucruri precum notarea ideilor principale, sintetizarea informațiilor cu propriile tale cuvinte sau discutarea conceptelor cu alții, toate acestea contribuind la o înțelegere mai profundă și mai durabilă a materialului.
5. Schimbă perpspectiva dacă e nevoie
În procesul de învățare, este esențial să fii capabil să îți adaptezi strategiile și metodele pe măsură ce apar noi provocări sau descoperi că unele abordări nu funcționează așa cum te-ai așteptat. Uneori, nu este suficient să îmbunătățești sau să rafinezi o strategie existentă de învățare; în schimb, s-ar putea să fie necesar să încerci o abordare complet nouă. De exemplu, dacă te-ai bazat foarte mult pe (re)citire pentru a învăța, dar constați că progresezi lent, s-ar putea să fie util să încerci o strategie diferită, cum ar fi discutarea informațiilor cu alții sau predarea acestora altcuiva. De asemenea, dacă o anumită tehnică de învățare (de exemplu, repetarea spațiată, o tehnică populară care implică revizuirea informațiilor la intervale crescătoare de timp) nu funcționează pentru tine, ar trebui să încerci ceva nou. În acest caz, se propune metoda “Feynman”, numită astfel după fizicianul Richard Feynman: acest proces implică explicarea unui concept în termeni simpli, de parcă ai învăța altă persoană. Această abordare ajută la identificarea zonelor de nesiguranță sau neînțelegeri și la consolidarea înțelegerii. Este important să rămâi deschis la schimbare și adaptare. Unele instrumente sau strategii care au funcționat odată pot deveni mai puțin eficiente pe măsură ce învățarea ta progresează sau se modifică.
Procesul de învățare nu este o călătorie lină, ci mai degrabă una cu multe întorsături și obstacole. Cu toate acestea, cu instrumentele potrivite și strategiile adecvate, această călătorie poate deveni mult mai plăcută și mai eficientă. Adoptând o atitudine curioasă și deschisă, stabilind un plan de învățare bine definit dar flexibil, implicându-ne activ în procesul de învățare, având curajul de a schimba metodele care nu funcționează și folosind instrumentele care ne favorizează cel mai mult înțelegerea și reținerea, toate acestea pot îmbunătăți semnificativ modul în care învățăm.
Renunțând la distragerile digitale și revenind la metodele clasice de învățare, precum folosirea hârtiei și a creionului, ne poate ajuta să ne concentrăm mai mult și să formăm conexiuni cognitive mai puternice. Nu în ultimul rând, învățarea nu se oprește niciodată, așa că important este să păstrăm curiozitatea vie și să rămânem deschiși la noi abordări și tehnici de învățare. Cel mai valoros aspect al învățării este să ne bucurăm de procesul însuși. Călătoria poate fi la fel de valoroasă, dacă nu chiar mai valoroasă decât destinația.
Comentarii recente